La Pătlăgeanca, Dunărea se bifurcă, luând naștere, la nord, brațul Chilia, iar, la sud, brațul Tulcea, urmând ca mai apoi, la Furca Sfântul Gheorghe, brațul Tulcea să se bifurce în brațul Sulina și brațul Sfântul Gheorghe. Brațul Chilia este cel care transportă aproximativ 60 % din apele și aluviunile Dunării, formând, în același timp, granița cu Ucraina. Brațul Sulina are o lungime de 71 de kilometri și este, în permanență, dragat, deoarece este folosit pentru circulația vaselor maritime. În schimb, brațul Sfântul Gheorghe se întinde pe 112 kilometri și se varsă în Marea Neagră formând Insulele Sacalin, considerate o deltă secundară. Relieful Deltei Dunării este reprezentat de grinduri și depresiuni umplute cu apă. De asemenea, teritoriul Deltei Dunării este divizat în două subregiuni georgrafice: Delta proriu-zisă, cu o suprafață de 4.250 km2, și zona complexului Razim, întinsă pe o suprafață de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic, Delta Dunării se împarte în două subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă. Delta fluvială ocupă 65% din suprafața totală a Deltei, iar cea maritimă doar 35%. Delta Dunării este caracterizată de prezența climatului temperat semiarid, aici căzând cele mai puține precipitații de pe teritoriul României. Pe suprafața Deltei Dunării, soarele strălucește în jur de 2250-2600 de ore pe an. În timpul iernii, stratul de zăpadă este mic și se menține doar în iernile geroase. Delta Dunării se bucură de o floră specifică zonelor umede, aceasta fiind reprezentată de stuf, papură, rogoz și salcie pitică. Pe teritoriul Deltei Dunării se întâlnesc și zăvoaie ce se întind pe grinduri și sunt periodic inundate. De asemenea, o parte din vegetația Deltei este reprezentată de păduri formate din arbori, precum: frasin, stejarul brumăriu, ulm și plopul tremurător, dar și din arbuști și plante agățătoare. În Delta Dunării viețuiesc aproximativ 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce, cei mai populari fiind știuca și somnul. Aici vin să cuibărească specii de păsări din Asia, Africa și Europa. De asemenea, în Delta Dunării viețuiesc și câteva mamifere, printre care mistrețul, enotul, vidra de râu, bizamul, nurca europeană, hermina mică, nevăstuica, dihorul pătat, șacalul auriu, iepurele de câmp, popândăul european, dihorul de stepă, ariciul, chițcanul de pădure și altele. Populația din Delta Dunării este scăzută, deoarece întinderile mari de apă nu este compatibile cu densități mari. În timpul verii populația este triplată de afluxul de turiști. În anul 2002, Delta Dunării număra 14.583 locuitori, 87% dintre aceștia fiind români, 10% lipoveni și 1% ucraineni.
Delta Dunării este o destinație de vacanță destul de
populară în rândul românilor. Anul acesta, în contextul pandemiei COVID-19, când
mare parte a românilor au preferat să-și petreacă vacanța în țară, cererea de
cazare a fost de trei ori mai mare față de anul trecut. Primăvara târzie este
considerată cea mai potrivită perioadă a anului pentru a vizita Delta Dunării,
deoarece atunci păsările se întorc din migrație, peisajul este înverzit, iar în
luna mai își fac apariția și nuferii, care fac ca peisajul să fie mult mai
spectaculos. De asemenea, în această perioadă pescuitul este interzis, prin
urmare, canalele sunt ceva mai libere decât în restul anului. Delta are farmecul său și în restul anotimpurilor, toamna veți putea admira specii rare de păsări, iar iarna, dacă lacurile îngheață, peisajele sunt de-a dreptul spectaculoase.
Pe lângă faptul că în Delta Dunării se întâlnesc peste 5000 de specii de plante și animale, acesta este și o destinație de vacanță accesibilă, iar aici vă veți bucura de preparate delicioase pe bază de pește. Pe durata sejurului în Delta Dunării veți putea organiza diferite excursii, unele mai interesante ca altele. Astfel, puteți alege să vizitați localitatea Sfântul Gheorghe, cea mai importantă așezare de pe brațul omonim. În prezent, în Sfântul Gheorghe, trăiesc circa 1000 de persoane. În localitatea Sfântul Gheorghe veți descoperi complexul Sacalin-Zatoane o arie protejată de către lege, unde viețuiesc lopătari, stârci albi și lebede. În cazul în care ajungeți în Delta Dunării, puteți include în programul sejurului dumnevoastră și o excursie în orașul Sulina. De altfel, acesta este singurul oraș de pe cuprinsul Deltei, aici viețuind circa 15.000 de persoane. Vă puteți bucura de plimbări pe faleza din oraș și puteți admira Catedrala Deltei. În Sulina, la fel ca în Sfântul Gheorghe, veți putea admira cum se varsă Dunărea în mare. Dacă vreți să descoperiți specificul Deltei Dunării, atunci vă sfătuim să vizitați satul Mila 23, din comuna Crisan. Acesta este un sta tradițional pescăresc, situat în apropiere de brațul Sulina, în mijlocul Deltei Dunării. Datorită așezării sale geografice, Mila 23 reprezintă unul dintre cele mai bune puncte din care să explorați Delta. Între Mila 23 și Crisan există mai multe lacuri pe care vă sfătuim să nu le ratați. În Pădurea Letea, puteți admira linia grecească, care se agață de copacii din jur. De asemenea, pot admira diverse specii de orhidee și stejari bătrâni.
Delta Dunării este o destinație de vacanță uimitoare, însă pe cuprinsul său nu veți descoperi prea multe restaurante sau magazine, de aceea este important să vă alegeți cu atenție unitatea de cazare, astfel încât să beneficiați de cât mai multe facilități și astfel să vă bucurați de un sejur cât mai plăcut.
Citeste mai mult.Odată ajunși în Delta Dunării, trebuie neapărat să vizitați Pădurea Letea, un loc minunat, unde veți întâlni stejari bătrâni de sute de ani, liane, dune de nisip, cai sălbatici și numeroase specii de păsări, toate acestea creând un peisaj cu adevărat exotic. Pădurea este situată la o distanță de 30 de kilometri de Portul Sulina, iar plimbarea cu barca se va dovedi o activitate plăcută și relaxantă.
Citeste mai mult.