În Valea Prahovei, la fel ca în restul regiunilor României, veți descoperi că se păstrează o serie de tradiții și obiceiuri locale, atât legate de sărbătorile creștine, cât și de evenimentele păgâne de peste an. În cazul în care plănuiți să vizitați Valea Prahovei în cursul lunii ianuarie, cel mai interesant este să ascultați Plugușorul și Sorcova. Botezul caselor este un alt obicei încărcat de spiritualitate, în acest scop folosindu-se apă sfințită de Bobotează. În noaptea de Bobotează fetele necăsătorite își pun sub pernă busuioc pentru a-și visa ursitul. Nici luna februarie nu este lipsită de evenimente, în decursul său sărbătorindu-se Dragobetele, varianta românească a Sfântului Valentin. În luna martie natura revine la viață. Anul nou roman începea în luna martie, abia în anul 45 î. Hr., sub domnia lui Iuliu Cezar, s-a introdus calendarul iulian, iar anul a început la 1 ianuarie. În luna martie se poartă mărțișor, oamenii își aleg o babă, iar în funcție de cum e vremea în acea zi se crede că așa le va merge tot anul. În ziua de 9 martie se mănâncă mucenici și se beau 40 de pahare de vin. Luna aprilie debutează cu ziua păcălelilor, un prilej de amuzament și de farse. În noaptea de 22-23 aprilie, înainte de Sfântul Gheorghe locuitorii din Valea Prahovei recurg la diverse metode pentru a se feri de strigoi. Se crede că în această noapte duhurile rele se abat asupra caselor neapărate. Pentru a se feri de spirite, oamenii trebuie să-și pună în fața ușilor și a ferestrelor o poartă, o cunună de sălcii îmbobocite. Se crede că strigoii nu-i atacată doar pe oameni, ci și gospodăriile. Astfel, se așează crenguțe sau iarbă și pe câmpuri, la grajduri și pe morminte. În luna mai oamenii obișnuiesc să împodobească ușile caselor cu ramuri verzi. Cea mai importantă sărbătoare a primăverii rămâne Paștele, perioada premergătoare Învierii, dar și cele patruzeci de zile de după Înviere sunt încărcate de semnificație și tradiții. În luna iunie se sărbătorește Drăgaica, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Cu această ocazie se culeg sânzâienile, care odată sfințite, se crede că au puteri curative și te pot feri de rele. În data de 20 iulie se sărbătorește Sfântul Ilie, aceasta fiind ziua în care se culeg plantele întrebuințate la farmece și descântece. Luna august este luna în care vara începe să ia sfârșit. În ziua Schimbării la Față, sărbătorită în 6 august, există obiceiul ca oamenii să-și ceară iertare și să se împace unii cu alții. În luna septembrie gospodinele pregătesc diferite tipuri de dulcețuri și conserve, care sunt păstrate pentru iarnă.
Tot în această lună se pregătește și mustul, astfel încât dacă veți alege să vizitați Valea Prahovei în această perioadă, vă veți putea bucura de licoarea lui Bahus. În apropierea sărbătorii Sfânta Parascheva, din 14 octombrie, în localitățile din Valea Prahovei se organizează târguri de brânzeturi și preparate din carne de oaie. Se crede că de Sfântul Dumitru se dezleagă învoielile, tot în această zi se face și pomenirea celor adormiți. În ziua de 8 noiembrie se sărbătoresc Arhanghelii Mihail și Gavriil, care se spune că sunt păzitorii oamenilor de la naștere până la moarte. Sfântul Andrei, sărbătorit în ziua de 30 noiembrie, este corespondentul românesc al Halloween-ului. Pe lângă obiceiurile legate de diverse spirite care bântuie în această noapte, în ziua de Sfântul Andrei se obișnuiește să se pună grâu la încolțit, în funcție de cât va crește acesta până la Anul Nou, așa va fi și noul an. Data de 6 decembrie este așteptată cu nerăbdare de către cei mici, deoarece Moș Nicolae le va aduce dulciuri și jucăriile mult visate. În schimb, copiii obraznici vor primi de la Moșul o nuielușă. În data de 20 decembrie, de Ignat, puteți lua parte la tăierea porcului, iar apoi vă puteți delecta cu pomana porcului. În Ajunul Crăciunului se primesc colindătorii, care sunt răsplătiți cu fructe, colaci și bani. Pe 31 decembrie se umblă cu Plugușorul. Printre localitățile prahovene în care obiceiul colindatului este foarte bine conservat se numără: Valea Călugărească, Mugurele, Izvoarele, Starchiojd și Drajna. În zonele de munte au fost organizate ansambluri de muzică populară, astfel încât obiceiul colindatului să nu se piardă. Se spune că personale care colindă vor avea noroc pe întreaga durată a anului, la fel stând situația și în cazul celor care îi primesc. Cu prilejul Crăciunului se respectă și obiceiul împodobirii caselor, se crede că acestea trebuie împodobite cu verde, pentru a avea parte de un an prosper, și cu roșu, pentru ca cei care locuiesc aici să aibă parte de iubire. În satele de pe Valea Prahovei, în ziua de Crăciun nu se mătură deoarece se crede că aceasta alungă norocul. Noaptea de Crăciun este considerată o noapte magică, în această noapte tinerele putând să-și viseze ursitul. În ziua de Crăciun, primul care trece pragul trebuie să fie obligatoriu o persoană de sex masculin, brunet sau șaten, pentru a nu aduce ghinion.
