Brăila - Vizitați orașul de pe malul stâng al Dunării
Unii istorici
consideră că numele orașului are origine indo-europeană, traducându-se ca "pisc
vertical", care face referire la poziția geografică a orașului. Cercetările arheologice
indică faptul că orașul a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, existând
dovezi care atestă faptul că această zonă a fost locuită în perioada neolitică,
viața continuând și în Epoca de Bronz. Între secolele IV-III î. Hr., aici era
amplasată o importantă așezare getică. Cea mai importantă cultură care s-a
dezvoltat pe aceste meleaguri este Cultura Sântana de Mureș, peste care între
secolele X-XI, s-a dezvoltat așezare medievală. În anul 1463, orașul Brăila era descris
de către cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil, care scria că Brăila era: „orașul
dacilor, în care fac un comerț mai mare decât în toate orașele țării”. Orașul
Brăila este menționat și în Letopisețul Cantacuzinesc și Cronica Bălenilor. În
perioada medievală numărul locuitorilor crește în același timp cu dezvoltarea
economică a orașului. Locuitorii orașul făceau comerț cu pește, pe care îl
vindeau bizantinilor, la schimb primind aur. De asemenea, brăilenii trimiteau
peștele prins și în Moldova și Muntenia, chiar și în Polonia. Datorită
comerțului cu pește, Brăila se transformă dintr-un sat pescăresc într-un oraș
înfloritor. În rol important în dezvoltarea Brăilei l-a jucat portul, aici
acostând corăbii încărcate cu mărfuri străine, care erau vândute autohtonilor,
comercianții cumpărând în schimb produse locale. După ce au cucerit Brăila,
turci au recurs la construirea unei cetăți.
După anul 1829,
Brăila s-a bucura de libertate de comerț pe Dunăre și pe mare, fapt prevăzut în
Tratatul de la Adrianopol. Acest fapt permitea ca brăilenii să vândă grâul și
sarea oricui le oferea prețul dorit. După Tratatul de la Adrianopol, brăilenii
nu mai aveau obligația să furnizeze Imperiului Otoman, fapt ce a dus la dezvoltarea economică a orașului. Astfel, între anii 1830-1848, sub conducerea lui Slătineanu și a
colonelului Jacobson, orașul Brăila întrece ca importanță economică orașul
Galați. Pe parcursul secolului al XIX-lea, orașul este pavat și iluminat public.
În această perioadă au fost înființate mai multe farmacii, a fost construită o
stație meteo și un spital militar. În anul 1836, orașul Brăilă câștigă statutul
de oraș porto-franco. Apoi se amenajează Parcul Belvedere, se înființează
diferite tipografii, o bancă, o cazarmă, un teatru, o școală de fete și un
gimnaziu. În ceea ce privește segmentul economic, s-au construit docuri, căi
ferate și mai multe fabrici. În anul 1864, un bogat armator grec pe nume Ianache
Rally a inaugurat Teatrul Rally, pe scena căruia au urcat nume mari ale muzicii
internaționale, precum: Adelina Patti, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Goerge
Enescu, Maria Filotti și alții. În anul 1927, se pune piatra de temelie a
Palatului Agriculturii. Orașul Brăila prezintă o arhitectură citadină extrem de
interesantă, centrul orașului, privit de sus, asemănându-se cu o pânză de păianjen,
străzile fiind dispuse sub formă de arc de cerc, pornind și terminându-se pe malul
Dunării. Deși cea mai mare parte din zidurile cetății nu mai există, în
subteran există numeroase tuneluri care fac legătura dintre diferite locuri ale
Brăilei.
Dacă vă
hotărâți să vizitați orașul Brăila, vă recomandăm să vizitați Grădina Mare, unde
puteți admira Castelul de Apă și Casa Memorială „Panait Istrate”, Piața Traian,
Teatrul „Maria Filotti”, Biserica Greacă și Centrul Cultural „Nicăpetre”. Castelul de Apă din Brăila datează de la
începutul secolului al XX-lea, fiind construit sub conducerea arhitectului Elie Radu. Datorită
acestui stabiliment, jumătatea din populația Brăilei a fost racordată la apă
curentă. În timp, arhitectura Castelului de Apă s-a schimbat, în anii ´80,
construcției fiindu-i prevăzute două scări în spirală, iar în interior,
înființându-se un restaurant. Castelul de Apă îl veți găsi în Grădina Mare, un
parc care se întinde pe o suprafață de 6 hectare, de-a lungul falezei Dunării.
În timpul administrației otomane, era numită Grădina Pașei. În prezent, este
cunoscută și ca Grădina Belvedere, deoarece de aici puteți admira Munții Măcin.
În Piața Traian din Brăila, este dispus Ceasul simbol al orașului, care a fost
construit de Petru Naum, în anul 1909. Interesant este faptul că încă
funcționează perfect. În piață veți putea admira și statuia Împăratului Traian,
după care a și fost numită piața. Centrul
Cultural Nicăpetre funcționează într-o clădire cu o arhitectură superbă, care a
aparținut unui armator grec. Centrul găzduiește aproximativ 800 de picturi, 85
de sculpturi, precum și o serie de documente donate chiar de către fondatorul
centrului, Nică Petre. Biserica Greacă din Brăila este o dovadă a faptului că, în
trecut, orașul era extrem de cosmopolit. Biserica a fost ridicată în anul 1872,
la construcția sa contribuind financiar comunitatea elenă din oraș. În
apropierea bisericii este amplasată Școala Elenă Nikos Kazantzakis, denumită după autorul
romanului Zorba Grecul.