Petreceți un sejur animat în stațiunea Bușteni
Orașul Bușteni este situat în extremitatea nord-vestică a
județului Prahova, la limita cu județele Brașov și Dâmbovița. Conform recensământului
efectuat în anul 2011, orașul Bușteni are o populație de circa 8.900 locuitori,
aceștia fiind în procent de 94,33% români, iar în proporție de 93,22% ortodocși.
Primii zeci de ani din istoria orașului Bușteni sunt învăluiți în mister, la
sfârșitul secolului al XVII-lea zona nefiind locuită. În anul 1782, domnitorul
Mihai Suțu a înființat satul Izvorul, care a stat la baza dezvoltării
ulterioare a stațiunilor Bușteni, Azuga și Poiana Țapului. În Izvorul s-au instalat 24 de familii de
scutelnici ai Mănăstirii Sinaia. Înainte de înființarea satului Izvorul, în zonă
funcționa un singur han, „Salonul de Piatră”, unde trăgeau negustorii pentru a
se odihni și a se ospăta. În anul 1790, locul unde Valea Cerbului se varsă în râul
Prahova se numea La Bușteni, locul
nefiind locuit, dar fiind celebru pentru gropile sale. Primele locuințe din
zonă se construiesc în anul 1793, iar în anul 1846 încep lucrările de
construcție la șoseaua dintre Câmpina și Predeal. Localitatea se dezvoltă încet, ajungându-se
ca la finalul secolului al XIX-lea, Bușteni să fie un cătun ce aparținea
comunei Predeal. În acea perioadă, satul Bușteni se întindea pe malul drept al râului
Prahova și în zona inferioară a văilor Jepi, Paltinul și Valea Albă. În anul 1889, Casa Regală a României a
construit în sat o biserică. O școală funcționa în localitatea începând cu anul
1865, în 1887 construindu-se un nou local, la care în anul 1892 urmau să învețe
90 de elevi. În ceea ce privește dezvoltarea
orașului, trebuie menționat că în anul 1882, în oraș s-a înființat o fabrică de
hârtie, unde se producea hârtie de mucava și hârtie de paie, hârtie ce era
utilizată pentru tipar și pentru împachetat. În localitate existau deja câteva
hoteluri, iar turiștii care doreau să viziteze zona puteau închiria vile de
vacanță.
Faima stațiunii a crescut vertiginos și datorită
schiatului, în Bușteni construindu-se clădiri impresionante, dintre care multe
rezistă până în ziua de astăzi. La începutul secolului al XX-lea, între anii 1907-1908,
tinerii din înalta societate, întorși în țară din vacanțe sau de la studii,
aduc cu ei moda schiatului, „a alunecatului pe patine de lemn, bob și sanie”,
obicei ce s-a practicat mai întâi
la Sinaia, Bușteni, Valea Albă și Coștila. Oraș Bușteni a avut foarte mult de suferit în timpul ocupațiilor
austrice, dar și pe durata Primul Război Mondial. Pentru a comemora soldații căzuți în Primul
Război Mondial, între anii 1926-1928, pe Vârful Caraiman s-a dispus Crucea comemorativă
a eroilor români din Primul Război Mondial. Vizavi de gara din Predeal este
amplasată statuia caporalului Constantin Mușat „Ultima Grenadă”. Turiștii care
doresc să petreacă un sejur în stațiunea Bușteni vor putea vizita și Casa-Muzeu
„Cezar Petrescu”, Castelul Cantacuzino, Biserica domnească și Mănăstirea Caraiman.
Biserica Domnească din Bușteni a fost construită în anul
1889, ctitori fiind regele Carol și regina Elisabeta. Lăcașul de cult portă
hramul Nașterii Maicii Domnului și a fost ridicat pentru pomenirea prințesei Maria,
moartă la vârsta de 4 ani. Lăcașul de cult a fost proiectat de către arhitectul
I.M. Socolescu, arhitectul care a proiectat și clădirea C.E.C de pe Calea
Victoriei din București. La construcția sa s-a folosit piatră de carieră
extrasă din Masivul Caraiman. Are plan în cruce, iar acoperișul este încununat
cu două turle paralele. De construcția sa s-a ocupat o echipă de meșteri
italieni, condusă de către Pietro Dreossi. Interiorul lăcașului de cult este și
el cât se poate de spectaculos, stranele fiind sculptate în lemn de stejar, iar
catapeteasma fiind adusă de la Viena. Icoanele de pe catapeteasmă au fost
pictate de ucenicii pictorului Gheorghe Tattarescu. Pictura originală a fost
realizată de către pictorul danez Agnes Exner, însă în anul 1934 a fost complet
ștearsă, fiind apoi refăcută de către pictorul Gheorghe Belizarie. Trebuie
menționat că lăcașul de cult a fost atât de bine construit încât nu a avut niciodată
nevoie de reparații capitale.
Turiștii care vin să schieze în stațiunea Bușteni sau cei care pur și simplu doresc să se bucure de prospețimea muntelui pot vizita și Castelul Cantacuzino. Castelul este situat în Cartierul Zamora, pe strada omonimă. Lucrările de construcție au fost finalizate în anul 1911, clădirea fiind proiectată de către arhitectul Grigore Cerchez. Primul proprietar al clădirii a fost prințul Grigore Cantacuzino, castelul rămânând apoi în patrimoniul familiei până în anul 1948, când a fost naționalizat, devenind apoi sanatoriu al Ministerului de Interne. Castelul adăpostește în prezent un muzeu pe care nu trebuie să ratați să-l vizitați.
