PetreceČi un sejur animat ĂŽn staČiunea BuČteni
OraČul BuČteni este situat ĂŽn extremitatea nord-vesticÄ a
judeČului Prahova, la limita cu judeČele BraČov Či DâmboviČa. Conform recensÄmântului
efectuat ĂŽn anul 2011, oraČul BuČteni are o populaČie de circa 8.900 locuitori,
aceČtia fiind ĂŽn procent de 94,33% români, iar ĂŽn proporČie de 93,22% ortodocČi.
Primii zeci de ani din istoria oraČului BuČteni sunt ĂŽnvÄluiČi ĂŽn mister, la
sfârČitul secolului al XVII-lea zona nefiind locuitÄ. Ăn anul 1782, domnitorul
Mihai SuČu a ĂŽnfiinČat satul Izvorul, care a stat la baza dezvoltÄrii
ulterioare a staČiunilor BuČteni, Azuga Či Poiana Čapului. Ăn Izvorul s-au instalat 24 de familii de
scutelnici ai MÄnÄstirii Sinaia. Ănainte de ĂŽnfiinČarea satului Izvorul, ĂŽn zonÄ
funcČiona un singur han, âSalonul de PiatrÄâ, unde trÄgeau negustorii pentru a
se odihni Či a se ospÄta. Ăn anul 1790, locul unde Valea Cerbului se varsÄ ĂŽn râul
Prahova se numea La BuČteni, locul
nefiind locuit, dar fiind celebru pentru gropile sale. Primele locuinČe din
zonÄ se construiesc ĂŽn anul 1793, iar ĂŽn anul 1846 ĂŽncep lucrÄrile de
construcČie la Čoseaua dintre Câmpina Či Predeal. Localitatea se dezvoltÄ ĂŽncet, ajungându-se
ca la finalul secolului al XIX-lea, BuČteni sÄ fie un cÄtun ce aparČinea
comunei Predeal. Ăn acea perioadÄ, satul BuČteni se ĂŽntindea pe malul drept al râului
Prahova Či ĂŽn zona inferioarÄ a vÄilor Jepi, Paltinul Či Valea AlbÄ. Ăn anul 1889, Casa RegalÄ a României a
construit ĂŽn sat o bisericÄ. O ČcoalÄ funcČiona ĂŽn localitatea ĂŽncepând cu anul
1865, ĂŽn 1887 construindu-se un nou local, la care ĂŽn anul 1892 urmau sÄ ĂŽnveČe
90 de elevi. Ăn ceea ce priveČte dezvoltarea
oraČului, trebuie menČionat cÄ ĂŽn anul 1882, ĂŽn oraČ s-a ĂŽnfiinČat o fabricÄ de
hârtie, unde se producea hârtie de mucava Či hârtie de paie, hârtie ce era
utilizatÄ pentru tipar Či pentru ĂŽmpachetat. Ăn localitate existau deja câteva
hoteluri, iar turiČtii care doreau sÄ viziteze zona puteau ĂŽnchiria vile de
vacanČÄ.
Faima staČiunii a crescut vertiginos Či datoritÄ
schiatului, ĂŽn BuČteni construindu-se clÄdiri impresionante, dintre care multe
rezistÄ pânÄ ĂŽn ziua de astÄzi. La ĂŽnceputul secolului al XX-lea, ĂŽntre anii 1907-1908,
tinerii din ĂŽnalta societate, ĂŽntorČi ĂŽn ČarÄ din vacanČe sau de la studii,
aduc cu ei moda schiatului, âa alunecatului pe patine de lemn, bob Či sanieâ,
obicei ce s-a practicat mai Întâi
la Sinaia, BuČteni, Valea AlbÄ Či CoČtila. OraČ BuČteni a avut foarte mult de suferit ĂŽn timpul ocupaČiilor
austrice, dar Či pe durata Primul RÄzboi Mondial. Pentru a comemora soldaČii cÄzuČi ĂŽn Primul
RÄzboi Mondial, ĂŽntre anii 1926-1928, pe Vârful Caraiman s-a dispus Crucea comemorativÄ
a eroilor români din Primul RÄzboi Mondial. Vizavi de gara din Predeal este
amplasatÄ statuia caporalului Constantin MuČat âUltima GrenadÄâ. TuriČtii care
doresc sÄ petreacÄ un sejur ĂŽn staČiunea BuČteni vor putea vizita Či Casa-Muzeu
âCezar Petrescuâ, Castelul Cantacuzino, Biserica domneascÄ Či MÄnÄstirea Caraiman.
Biserica DomneascÄ din BuČteni a fost construitÄ ĂŽn anul
1889, ctitori fiind regele Carol Či regina Elisabeta. LÄcaČul de cult portÄ
hramul NaČterii Maicii Domnului Či a fost ridicat pentru pomenirea prinČesei Maria,
moartÄ la vârsta de 4 ani. LÄcaČul de cult a fost proiectat de cÄtre arhitectul
I.M. Socolescu, arhitectul care a proiectat Či clÄdirea C.E.C de pe Calea
Victoriei din BucureČti. La construcČia sa s-a folosit piatrÄ de carierÄ
extrasÄ din Masivul Caraiman. Are plan ĂŽn cruce, iar acoperiČul este ĂŽncununat
cu douÄ turle paralele. De construcČia sa s-a ocupat o echipÄ de meČteri
italieni, condusÄ de cÄtre Pietro Dreossi. Interiorul lÄcaČului de cult este Či
el cât se poate de spectaculos, stranele fiind sculptate În lemn de stejar, iar
catapeteasma fiind adusÄ de la Viena. Icoanele de pe catapeteasmÄ au fost
pictate de ucenicii pictorului Gheorghe Tattarescu. Pictura originalÄ a fost
realizatÄ de cÄtre pictorul danez Agnes Exner, ĂŽnsÄ ĂŽn anul 1934 a fost complet
ČtearsÄ, fiind apoi refÄcutÄ de cÄtre pictorul Gheorghe Belizarie. Trebuie
menČionat cÄ lÄcaČul de cult a fost atât de bine construit ĂŽncât nu a avut niciodatÄ
nevoie de reparaČii capitale.
TuriČtii care vin sÄ schieze ĂŽn staČiunea BuČteni sau cei care pur Či simplu doresc sÄ se bucure de prospeČimea muntelui pot vizita Či Castelul Cantacuzino. Castelul este situat ĂŽn Cartierul Zamora, pe strada omonimÄ. LucrÄrile de construcČie au fost finalizate ĂŽn anul 1911, clÄdirea fiind proiectatÄ de cÄtre arhitectul Grigore Cerchez. Primul proprietar al clÄdirii a fost prinČul Grigore Cantacuzino, castelul rÄmânând apoi ĂŽn patrimoniul familiei pânÄ ĂŽn anul 1948, când a fost naČionalizat, devenind apoi sanatoriu al Ministerului de Interne. Castelul adÄposteČte ĂŽn prezent un muzeu pe care nu trebuie sÄ rataČi sÄ-l vizitaČi.