PetreceČi un sejur animat Ć®n staČiunea BuČteni
OraČul BuČteni este situat Ć®n extremitatea nord-vesticÄ a
judeČului Prahova, la limita cu judeČele BraČov Či DĆ¢mboviČa. Conform recensÄmĆ¢ntului
efectuat Ć®n anul 2011, oraČul BuČteni are o populaČie de circa 8.900 locuitori,
aceČtia fiind Ć®n procent de 94,33% romĆ¢ni, iar Ć®n proporČie de 93,22% ortodocČi.
Primii zeci de ani din istoria oraČului BuČteni sunt Ć®nvÄluiČi Ć®n mister, la
sfĆ¢rČitul secolului al XVII-lea zona nefiind locuitÄ. Ćn anul 1782, domnitorul
Mihai SuČu a Ć®nfiinČat satul Izvorul, care a stat la baza dezvoltÄrii
ulterioare a staČiunilor BuČteni, Azuga Či Poiana Čapului. Ćn Izvorul s-au instalat 24 de familii de
scutelnici ai MÄnÄstirii Sinaia. Ćnainte de Ć®nfiinČarea satului Izvorul, Ć®n zonÄ
funcČiona un singur han, āSalonul de PiatrÄā, unde trÄgeau negustorii pentru a
se odihni Či a se ospÄta. Ćn anul 1790, locul unde Valea Cerbului se varsÄ Ć®n rĆ¢ul
Prahova se numea La BuČteni, locul
nefiind locuit, dar fiind celebru pentru gropile sale. Primele locuinČe din
zonÄ se construiesc Ć®n anul 1793, iar Ć®n anul 1846 Ć®ncep lucrÄrile de
construcČie la Čoseaua dintre CĆ¢mpina Či Predeal. Localitatea se dezvoltÄ Ć®ncet, ajungĆ¢ndu-se
ca la finalul secolului al XIX-lea, BuČteni sÄ fie un cÄtun ce aparČinea
comunei Predeal. Ćn acea perioadÄ, satul BuČteni se Ć®ntindea pe malul drept al rĆ¢ului
Prahova Či Ć®n zona inferioarÄ a vÄilor Jepi, Paltinul Či Valea AlbÄ. Ćn anul 1889, Casa RegalÄ a RomĆ¢niei a
construit Ć®n sat o bisericÄ. O ČcoalÄ funcČiona Ć®n localitatea Ć®ncepĆ¢nd cu anul
1865, Ć®n 1887 construindu-se un nou local, la care Ć®n anul 1892 urmau sÄ Ć®nveČe
90 de elevi. Ćn ceea ce priveČte dezvoltarea
oraČului, trebuie menČionat cÄ Ć®n anul 1882, Ć®n oraČ s-a Ć®nfiinČat o fabricÄ de
hĆ¢rtie, unde se producea hĆ¢rtie de mucava Či hĆ¢rtie de paie, hĆ¢rtie ce era
utilizatÄ pentru tipar Či pentru Ć®mpachetat. Ćn localitate existau deja cĆ¢teva
hoteluri, iar turiČtii care doreau sÄ viziteze zona puteau Ć®nchiria vile de
vacanČÄ.
Faima staČiunii a crescut vertiginos Či datoritÄ
schiatului, Ć®n BuČteni construindu-se clÄdiri impresionante, dintre care multe
rezistÄ pĆ¢nÄ Ć®n ziua de astÄzi. La Ć®nceputul secolului al XX-lea, Ć®ntre anii 1907-1908,
tinerii din Ć®nalta societate, Ć®ntorČi Ć®n ČarÄ din vacanČe sau de la studii,
aduc cu ei moda schiatului, āa alunecatului pe patine de lemn, bob Či sanieā,
obicei ce s-a practicat mai întâi
la Sinaia, BuČteni, Valea AlbÄ Či CoČtila. OraČ BuČteni a avut foarte mult de suferit Ć®n timpul ocupaČiilor
austrice, dar Či pe durata Primul RÄzboi Mondial. Pentru a comemora soldaČii cÄzuČi Ć®n Primul
RÄzboi Mondial, Ć®ntre anii 1926-1928, pe VĆ¢rful Caraiman s-a dispus Crucea comemorativÄ
a eroilor romĆ¢ni din Primul RÄzboi Mondial. Vizavi de gara din Predeal este
amplasatÄ statuia caporalului Constantin MuČat āUltima GrenadÄā. TuriČtii care
doresc sÄ petreacÄ un sejur Ć®n staČiunea BuČteni vor putea vizita Či Casa-Muzeu
āCezar Petrescuā, Castelul Cantacuzino, Biserica domneascÄ Či MÄnÄstirea Caraiman.
Biserica DomneascÄ din BuČteni a fost construitÄ Ć®n anul
1889, ctitori fiind regele Carol Či regina Elisabeta. LÄcaČul de cult portÄ
hramul NaČterii Maicii Domnului Či a fost ridicat pentru pomenirea prinČesei Maria,
moartÄ la vĆ¢rsta de 4 ani. LÄcaČul de cult a fost proiectat de cÄtre arhitectul
I.M. Socolescu, arhitectul care a proiectat Či clÄdirea C.E.C de pe Calea
Victoriei din BucureČti. La construcČia sa s-a folosit piatrÄ de carierÄ
extrasÄ din Masivul Caraiman. Are plan Ć®n cruce, iar acoperiČul este Ć®ncununat
cu douÄ turle paralele. De construcČia sa s-a ocupat o echipÄ de meČteri
italieni, condusÄ de cÄtre Pietro Dreossi. Interiorul lÄcaČului de cult este Či
el cât se poate de spectaculos, stranele fiind sculptate în lemn de stejar, iar
catapeteasma fiind adusÄ de la Viena. Icoanele de pe catapeteasmÄ au fost
pictate de ucenicii pictorului Gheorghe Tattarescu. Pictura originalÄ a fost
realizatÄ de cÄtre pictorul danez Agnes Exner, Ć®nsÄ Ć®n anul 1934 a fost complet
ČtearsÄ, fiind apoi refÄcutÄ de cÄtre pictorul Gheorghe Belizarie. Trebuie
menČionat cÄ lÄcaČul de cult a fost atĆ¢t de bine construit Ć®ncĆ¢t nu a avut niciodatÄ
nevoie de reparaČii capitale.
TuriČtii care vin sÄ schieze Ć®n staČiunea BuČteni sau cei care pur Či simplu doresc sÄ se bucure de prospeČimea muntelui pot vizita Či Castelul Cantacuzino. Castelul este situat Ć®n Cartierul Zamora, pe strada omonimÄ. LucrÄrile de construcČie au fost finalizate Ć®n anul 1911, clÄdirea fiind proiectatÄ de cÄtre arhitectul Grigore Cerchez. Primul proprietar al clÄdirii a fost prinČul Grigore Cantacuzino, castelul rÄmĆ¢nĆ¢nd apoi Ć®n patrimoniul familiei pĆ¢nÄ Ć®n anul 1948, cĆ¢nd a fost naČionalizat, devenind apoi sanatoriu al Ministerului de Interne. Castelul adÄposteČte Ć®n prezent un muzeu pe care nu trebuie sÄ rataČi sÄ-l vizitaČi.