Cimitirul vesel din Săpânța este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Maramureș și credem că nu este român care să nu fi auzit vorbindu-se despre acesta. Dacă ne-am obișnuit ca cimitirele să fie locuri sobre și reci, acest lucru nu este valabil în cazul Cimitirului vesel, aici oamenii ironizând moartea. Preotul Grigore Luțai, cel care se ocupă de cimitir, spune că prima cruce pictată din cimitir a apărut în anul 1931, iar trei ani mai târziu, la dorința familiei decedatului, pe cruce a fost dispus un epitaf la persoana I și portretul decedatului. În anul 1935 au apărut mai multe astfel de cruci, iar în prezent turiștii pot admira circa 850 de cruci cu mesaje amuzante. Povestea Cimitirului Vesel a început între anii 1935-1936, meșterul popular Stan Ioan Pătraș fiind cel care s-a gândit ca pe o cruce să sintetizeze viața persoanelor decedate. Încetul cu încetul maramureșenii s-au obișnuit să privească moartea din altă perspectivă, iar acest lucru sperăm că nu se va schimba prea curând. Meșteșugul este dus mai departe de către Dumitru Pop Tincu. Casa în care a locuit Stan Ioan Pătraș merită și ea vizitată, acesta fiind locul în care se restaurează crucile și se lucrează cele noi. Crucile sunt construite din stejar, iar prețul unei cruci astfel lucrate poate ajunge până la 5000 lei, realizarea sa durând în jur de 2-3 săptămâni. Deoarece costurile nu sunt neglijabile, localnicii din Săpânța strâng bani din timp pentru a putea să fie înmormântați în Cimitirul Vesel. Locul joacă un dublu rol, fiind atât cimitirul satului, cât și muzeu în aer liber. Este ușor de dedus care este motivul pentru care cimitirul a fost numit astfel, aceasta având de-a face cu coloritul crucilor, la decorul cărora se folosesc cele mai vii culori, dar și cu mesajele pline de haz care sunt încrustate pe cruci. Unul dintre cele mai spirituale mesaje îl veți putea citi pe crucea unei soacre și sună așa: „Sub această cruce grea/Zace biata soacră-mea/Trei zile de mai trăia/Zăceam eu și citea ea/ Voi care treceți pă aici/Încercați să n-o treziți/Că acasă dacă vine/ Iară-i cu gura pe mine/ Da așa eu m-oi purta/Că-napoi n-a înturna/Stai aicea dragă soacra mea”. Cimitirul este vizitat anual de mii de turiști din țară, dar și din străinătate. Renumele său a depășit demult granițele României, fiind inclus în topul celor mai deosebite monumente funerare din lume. În ceea ce privește spațiul european, Cimitirul Vesel din Săpânța este fruntaș.
