Județul Neamț este un ținut înțesat de mănăstiri și biserici cu sute de ani vechime, pe care o să vă fie greu să le vizitați în timpul unui singur sejur. Prin urmare, județul Neamț este o destinație perfectă pentru persoanele care călătoresc în scop cultural- religios. Prima mănăstire de pe lista noastră este Mănăstirea Neamț. Lăcașul de cult este amplasat la circa 14 kilometri distanță de Cetatea Neamțului și este cea mai importantă mănăstire a județului Neamț și una dintre cele mai importante mănăstiri din țară, motiv pentru care este supranumită "Ierusalimul ortodoxiei române". Conform izvoarelor istorice, mănăstirea datează din secolul al XIV-lea. Mănăstirea ar fi fost înființată de niște monahi din zona Dunării ajunși în părțile Neamțului în secolul al XIII-lea. Aceștia au construit pe locul actualei mănăstiri un schit din lemn, numit Biserica Albă. Mănăstirea a primit din parte domnitorului Petru Mușat câteva sate și moșii. Se crede că tot sub Petru Mușat s-a zidit prima construcție din piatră, urmând ca în vremea succesorilor săi, în jurul lăcașului de cult să fie zidite chilii, turnuri și ziduri de apărare. Dacă veți decide să vizitați această mănăstire veți avea ocazia de a vă închina la o icoană făcătoare de minuni, pe care Alexandru cel Bun a primit-o de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul. În cadrul mănăstirii se păstrează și o importantă colecție de carte veche bisericească ce cuprinde 18.000 volume.
Mănăstirea Agapia și-a luat numele după călugărul Agapie, care a viețuit pe locul în care în prezent se înalță Schitul Agapia Veche. La vechiul schit era destul de greu de ajuns, astfel că o serie de călugări s-au decis ca la începutul secolului al XVII-lea să se stabilească pe locul actualei mănăstiri. Mănăstirea Agapia a fost ctitorită de către hatmanul Gavriil Coci, fiind cunoscută ca Agapia Nouă sau Agapia din Vale. Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643, fiind târnosită în data de 12 septembrie 1846, de către Mitropolitul Varlaam. În secolul al XIX-lea, Agapia a devenit mănăstire de maici, aici punându-se bazele și unei școli de călugărițe, unde maicile învățau limba greacă, tehnica broderiei și țesătoriei. Istoria mănăstirii nu avea să fie doar lină, în anul 1821 a fost devastată de către turci. În anul 1858, Nicolae Grigorescu, în vârstă de numai 20 de ani, a început pictura interioară a lăcașului de cult. Pictura a fost finalizată în anul 1861, lăcașul de cult fiind remobilat, iar apoi sfințit la 25 ianuarie 1862. Ultimele lucrări de restaurare ale lăcașului de cult datează din anul 1995, ocazie cu care s-a refăcut pictura murală.
Dacă ați ajuns în comuna Agapia, ar fi păcat să nu vizitați și Mănăstirea Văratec. Bazele mănăstirii au fost puse de către Maica Olimpiana, călugăriță la Schitul Toplița. Construcția actualei biserici din piatră datează de la începutul secolului al XIX-lea, în aceeași perioadă fiind construite și zidurile care înconjoară lăcașul de cult. În anul 1821, mănăstirea a fost jefuită, o parte a maicilor au fost ucise, restul reușind cu greu să se salveze prin fugă. Arhitectura bisericii îmbină stilul moldovenesc specific secolelor XV-XVI cu influențele străine din secolele XVII-XIX. Biserica are formă de navă, prezentând două turle rotunde și înalte. Interiorul bisericii este îmbrăcat în fresce, care au fost realizate în anul 1841, fiind refăcută în anul 1882. Catapeteasma bisericii este absolut impresionantă, fiind realizată din lemn de tisa, îmbrăcat în aur.
Turiștii care plănuiesc un sejur în Piatra Neamț pot include pe lista obiectivelor turistice și o vizită la Mănăstirea Pângărați. Mănăstirea este amplasată în comuna Pângărați, pe drumul Piatra Neamț-Bicaz. Bazele lăcașului de cult au fost puse de către Simeon Sihastru, fost sfetnic al lui Ștefan cel Mare. Acesta a construit aici un lăcaș de cult cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. În 1476, lăcașul de cult a fost incendiat de către turci, monahii care viețuiau aici fiind nevoiți să se refugieze în munți. În 1560, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, pe locul schitului de lemn s-a construit un lăcaș de cult din piatră, care se poate admira și astăzi. Lăcașul de cult și-a luat numele după pârâul Pângărați, care curge în apropiere, pârâul fiind denumit astfel după un pusnic. Mănăstirea este atestată documentar sub această denumire într-un document din anul 1577. Pe durata secolului al XIX-lea viața monahală de aici a fost puternic slăbită. Între anii 1960-1990, în cadrul mănăstirii a funcționat o stațiune de cercetări biologice și geografice. Mănăstirea a fost reînființată în anul 1991, aici viețuind o obște de călugări.
Turiștii care vor avea timp și dorința de a descoperi mai multe locuri încărcate de spiritualitate din Neamț vor putea vizita și Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Durău, Schitul Sihla, Mănăstirea Tarcău, Mănăstirea Tazlău și alte. Sperăm că vizitarea lăcașurilor de cult din împrejurimile orașului Piatra Neamț să fie cu folos pentru suflet.
