Suceava - Descoperiți unul dintre cele mai frumoase orașe ale Bucovinei
Documentele
istorice consemnează faptul că în zonă, pe durata secolelor II-III d. Hr.,
locuiau dacii liberi. Așezarea a început să capete o importanță deosebită pe
parcursul Evului Mediu, odată cu ridicarea Cetății de Scaun a Sucevei. În
rândul celor mai populare obiective turistice de pe cuprinsul orașului Suceava
menționăm: Casa Memorială Simion Florea Marian; Muzeul Satului Bucovinean;
Ruinele Palatului Domnesc; Statuile lui Ștefan cel Mare și Petru Mușat;
Complexul Medieval Zamca; Mănăstirea Zamca; Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc”; Biserica
Arbore; Planetariu și Parcul Central din Suceava. Pe teritoriul
orașului Suceava se pot vizita ruinele
celor mai importante cetăți medievale din Moldova, avem în vedere Cetatea de
Scaun a Sucevei și Cetatea Șcheia. Ambele datează de la la sfârșitul secolului
al XIV-lea și au fost ridicate de către domnitorul moldovean Petru al I-lea
Mușat. Cetatea de Scaun a fost fortificată pe durata domniei lui Ștefan cel
Mare și a rezistat până în anul 1675. Zidurile fortificate aveau un scop clar, fiind
centre de apărare împotriva invaziilor otomane. Cetatea de Scaun a Sucevei,
numită și Cetatea Sucevei, începând cu anul 2015 este inclusă pe lista
monumentelor istorice ale României. Cetatea Sucevei este situată pe un pintene,
la circa 70 de metri înălțime față de lunca Sucevei. Datorită acestui aspect,
de aici vă veți putea bucura de priveliști asupra întregii văi a Sucevei.
Turiștii care vizitează această cetate vor putea admira 4 obiective: fortul
mușatin, care datează din secolul al XIV-lea; incinta exterioară, care a fost
construită între anii 1476-1478; șanțul de apărare, construit la sfârșitul
secolului al XV-lea, și zidul de contraescarpă, care datează din cea de-a două
parte a secolului al XV-lea. Perioada de apogeu a Cetății de Scaun a Sucevei a
fost în perioada domniei lui Ștefan cel Mare, când în vara anului 1476, Mahomed
al II-lea a atacat cetatea, însă fără succes, văzându-se apoi nevoit să se retragă
în mod rușinos. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, Cetatea de Scaun a fost
punctul central al sistemului de apărare a Țării Moldovei, fiind atât de bine
dezvoltată, încât, în anul 1497, timp de 21 de zile, leșii au atacat zidurile,
dar acestea nu au cedat. Important de precizat că cetatea n-a fost niciodată
cucerită prin forța armelor. Dacă Cetatea de Scaun a Sucevei este destul de
bine conservată, din Cetatea Șcheia, numită și Cetatea de Apus, nu se mai pot
observa decât câteva ruine acoperite cu iarbă și pământ.
O altă atracție
importantă a orașului Suceava este Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, care a
fost construită între anii 1514-1522, în timpul domniei lui Bogdan al III-lea.
În anul 1517, când domnitorul a trecut la cele veșnice, mănăstirea era ridicată
doar până la ferestre, mănăstirea urmând să fie finalizată în timpul domniei
lui Ștefăniță Vodă. În perioada 1522-1677, mănăstirea a jucat rolul de
reședință metropolitană a Moldovei, în prezent, fiind reședința arhiepiscopului
Sucevei și Rădăuților. Mănăstirea găzduiește moaștele Sfântului Ioan cel Nou, motiv pentru care este vizitată de mii de pelerini.
În anul 1993, UNESCO a inclus Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” pe lista patrimoniului
cultural mondial, iar începând cu anul 2015 mănăstirea a fost inclusă pe Lista
monumentelor istorice din județul Suceava.
Hanul Domnesc
din Suceava este cea mai veche construcție laică din municipiul Suceava, datând
din secolul al XVII-lea. În anul 1627, hanul era proprietatea lui Miron
Barnovschi, domnitorul Moldovei. Acesta alege apoi să-l dăruiască Mitropoliei
Sucevei, dorind ca veniturile obținute să fie folosite pentru „luminatul sfintelor
moaște”. În această perioadă Hanul Domnesc găzduia cei mai de seamă oaspeți, negustorii
importanți, călătorii străini și dregători domnești. În anul 1775, nordul
Moldovei este anexat de către Imperiul Habsburgic, fiind numit Bucovina.
Schimbarea politică afectează și hanul, în cadrul acestuia fiind amenajată o
casă de vânătoare, care era folosită de către membrii familiei imperiale pe perioada
vânătorilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, hanul a intrat în
proprietatea baronului Kapri. După instaurarea regimului comunist Hanul Domnesc
trece în proprietatea statului. Între anii 1962-1966, clădirea este complet restaurată,
încercându-se să se păstreze cât mai bine stilul arhitectonic inițial. În data
de 28 iunie 1968, în cadrul hanului a fost inaugurată Secția de Etnografie și
Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. În anul 1982, hanul a devenit sediul
Muzeului Etnografic al Bucovinei.
Muzeul Satului Bucovinean
reproduce organizarea și activitățile cotidiene desfășurate de locuitorii de
altădată a satelor din zona Bucovinei.
Instalațiile tehnice pe care le veți putea admira în cadrul acestui
muzeu amintesc de cele mai populare meserii și meșteșuguri prin intermediul
cărora își câștigau existența bucovinenii. Pe lângă cele câteva zeci de
gospodări tradiționale, muzeul adăpostește și o biserică și o clopotniță din
Vama, o crâșmă din Șarul Dornei și școala din Securiceni. De-a lungul pârâului
care străbate muzeul sunt amplasate: moara Mănăstirea Humorului, daracul pentru
prelucrarea lânii și piua de sumane.
