TimiČoara - DescoperiČi farmecul oraČului de pe Bega
Ā Ā OraČul TimiČoara se bucurÄ
de o istorie Ć®ndelungatÄ, pe actuala vatrÄ a oraČului fiind descoperite urmele
unor aČezÄri antice. Ćn jurul secolului al XII-lea, Ć®n jurul oraČului au fost
ridicate cetÄČi fortificate, menite sÄ protejeze oraČul de cotropitori. OraČul
s-a dezvoltat vertiginos sub stÄpĆ¢nirea lui Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, iar Ć®n timpul secolului al XIV-lea, a fost pentru o scurtÄ perioadÄ
capitala regatului ungar. Ćn anul 1552, TimiČoara a fost cuceritÄ de otomani, rÄmĆ¢nĆ¢nd
pentru circa douÄ secole sub stÄpĆ¢nire otomanÄ. Ćn anul 1716, TimiČoara a fost
cuceritÄ de cÄtre Imperiul Habsburgic, iar apoi Ć®ncepe dezvoltarea Či
reconstrucČia oraČului, aceasta devenind capitala Banatului, oraČul devenind un
centru multicultural Či multiconfesional.Ā
OdatÄ cu construcČia canalului navigabil Bega, oraČul se dezvoltÄ intens
sub raport economic Či al comerČului, ajungĆ¢nd sÄ fie supranumit āMica VienÄā. Chiar Či Ć®n prezent, oraČul este considerat ca
fiind capitala Banatului. Ćn anul 1716, oraČul a fost cucerit de cÄtre
austrieci Či turci. DupÄ finalizarea Primului RÄzboi Mondial, TimiČoara a
intrat Ć®n componenČa RomĆ¢niei, iar Ć®n anul 1898, a jucat un rolul precumpÄnitor Ć®n declanČarea RevoluČiei, care a dus apoi la cÄderea regimului comunist. Evacuarea
unui pastor timiČorean a constituit pretextul pentru declanČarea revoltei
populare din TimiČoara, care apoi a luat forma unei revoluČii. Ćn data de 20
decembrie 1989, TimiČoara a fost declar primul oraČ eliberat de sub comunism,
Ć®n urma unei confruntÄri sĆ¢ngeroase soldate cu 126 de morČi. O sÄptÄmĆ¢nÄ mai
tĆ¢rziu regimul ceauČist avea sÄ fie Ć®ndepÄrtat de la putere.
Ā Ā Din punct de vedere geografic,
oraČul TimiČoara este amplasat Ć®n sud-estul CĆ¢mpiei Panonice, relieful de
cĆ¢mpie fiind Ć®ntrerupt doar de albia rĆ¢ului Bega. Altitudinea maximÄ Ā este de 95 de metri Či se Ć®nregistreazÄ Ć®n cartierul Ćntre Vii, iar cea minimÄ este situatÄ Ć®n vestul cartierului Mehala, cu
84 de metri. Ćn spaČiu timiČorean, predominÄ pÄdurile de stejar, fiind
prezente, de asemenea, areale Ć®mpÄdurite cu cer Či gĆ¢rniČÄ. De-a lungul rĆ¢urilor
Ć®Či face apariČia vegetaČia de luncÄ, caracterizatÄ prin arbori de esenČÄ moale
precum: sÄlcii, plopi Či anini. La circa 20 de kilometri de oraČul TimiČoara
este situat Parcul Dendrologic BazoČu Nou, care se Ć®ntinde pe o suprafaČÄ de
circa 60,4 hectare.
Ā TimiČoara este un oraČ extrem
de frumos, fiind supranumit Či āMica VienÄā, āInima Banatuluiā, āOraČul de pe Begaā Či āOraČul Florilorā. TuriČtii vor fi cu adevÄrat Ć®ncĆ¢ntaČi sÄ descopere colČuri plÄcute, piaČete
cu aer boem, clÄdiri istorice Či parcuri pline de flori multicolore. Centrul oraČului
TimiČoara este absolut spectaculos, acesta este cunoscut Či ca PiaČa Victoriei sau
PiaČa Operei. Aici sunt amplasate o serie de clÄdiri istorice, care amintesc de
gloria oraČului de altÄdatÄ, printre acestea situĆ¢ndu-se: Palatul Camerei de
ComerČ Či Industrie, Palatul Lloyd, Palatul Marbl, Palatul Dauerbach, Palatul
Loffler, Palatul Hilt-Vogel, Palatul Weiss Či Palatul Szechenyi. Cea mai mare
parte a construcČiilor din aceastÄ parte a oraČului sunt construite Ć®n stil
baroc vienez, Ć®nsÄ veČi observa Či clÄdiri Ć®n stil neo-bizantin Či Art Nouveau.
Ćn majoritatea acestor clÄdiri monumentale funcČioneazÄ, Ć®n prezent,
restaurante, magazine sau diferite instituČii. Una dintre cele mai frumoase
clÄdiri ale TimiČoarei este reprezentatÄ de clÄdirea Palatului Culturii, unde
funcČioneazÄ Opera NaČionalÄ RomĆ¢nÄ, Teatrul NaČional āMihai Eminescuā, Teatrul
Maghiar de Stat āCsiky Gergelyā Či Teatrul German de Stat. ClÄdirea a fost
avariatÄ Ć®n urma incendiilor din anul 1880 Či 1920, rÄmĆ¢nĆ¢nd intacte doar
aripile. De reconstrucČia clÄdirii s-a ocupat arhitectul Duiliu Marcu, lateralele
fiind pÄstrate Ć®n stil Renaissance, iar la faČada principalÄ s-a mers pe stilul
neo-bizantin.
Ā Ā Catedrala MitropolitanÄ din
TimiČoara este dispusÄ Ć®n partea de sud a pieČei, marcĆ¢nd una dintre intrÄrile
Ć®n oraČ. Catedrala atrage toate privirile, impresionĆ¢nd prin arhitectura
somptuoasÄ ce Ć®mbinÄ stilul bizantin Či stilul moldovenesc. Catedrala a fost construitÄ Ć®ntre anii 1936-1941, Ć®nsÄ pare mai degrabÄ o construcČie de secol XVI.Ā Finisajele interioare au fost finalizate abia Ć®n anul 1956.Ā Cele 11 turnuri
oferÄ catedralei un plus de eleganČÄ, cel mai Ć®nalt dintre ele mÄsoarÄ nu mai
puČin de 83,7 metri. ClÄdirea mÄsoarÄ 96 de metri Ć®nÄlČime, iar la slujbele celebrate aici pot lua parte pĆ¢nÄ la 5000 de persoane. Interiorul este impresionat, iar datoritÄ prezenČei sculpturilor Či icoanelor de lemn, a fost declaratÄ monument de artÄ.Ā Ćn timpul Celui De-al Doilea RÄzboi Mondial, Ć®n perioada
30-31 octombrie 1944, aviaČia germanÄ a bombardat oraČul, 6 bombe fiind
destinate sÄ distrugÄ catedralÄ. Din fericire, una singurÄ a explodat Ć®n
apropiere, Ć®nsÄ a produs pagube minore. Faptul cÄ structura catedralei a
rezistat exploziei este vÄzut drept o minune. Ćn timpul regimului comunist s-a Ć®ncercat mutarea catedralei, Ć®nsÄ datoritÄ celor 1000 de piloni de beton armat, acest lucru nu a fost posibil.Ā La subsolul catedralei a fost
organizatÄ o colecČie de artÄ bisericeascÄ bÄnÄČeanÄ veche Či o colecČie de
icoane de realÄ valoare. Pe spaČiul verde din centrul TimiČoarei au fost
amplasate numeroase grÄdini cu flori Či replici ale anumitor monumente istorice
celebre, precum Lupoaica cu puii, dar Či o fĆ¢ntĆ¢nÄ artezianÄ. PiaČa este o zonÄ
exclusiv pietonalÄ, fiind, Ć®n permanenČÄ, Ć®nČesatÄ de oameni, care se plimbÄ
sau se relaxeazÄ la una dintre cafenele elegante de pe margini. Ā