Parcul Cişmigiu (Grădina Cişmigiu) este situat în centrul oraşului și este prima grădină publică de pe teritoriul României. Parcul are o suprafață de aproximativ 16 hectare și este mărginit de Bulevardul Schitu Măgureanu și Bulevardul Elisabeta. Parcul numără 5 intrări: 2 pe Bulevardul Elisabeta, 2 pe Bulevardul Schitu Măgureanu și 1 din strada Știrbei Vodă. În anul 1779, domnitorului Alexandru Ipsilanti a dorit ca în București să fie construite două cișmele. Una dintre cișmele a fost amplasată în apropiere de intrarea dinspre strada Știrbei Vodă. Locul s-a transformat în timp într-un focar de infecție în mijlocul orașului. Astfel, în anul 1830, generalul Pavel Kiseleff a ordonat ca balta să fie secată și pe locul său să fie construită o clădire publică, lucrările au început însă abia în anul 1847, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu. S-a apelat la grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al grădinilor imperiale din Viena. Acesta a fost ajutat de către grădinarul Franz Harer. Noul domnitor al Țării Românești, Barbu Știrbei, hotărăște în anul 1848 săparea unui heleșteu și a unui canal de legătură cu râul Dâmbovița. În anul 1852, grădina a fost împrejmuită cu uluci, iar pe teritoriul său au fost amplasate 100 de bănci de stejar. Au fost aduse de la Viena diferite specii de platani, magnolii, aluni, frasini, peri, meri decorativi, pletoși etc. Inițial, Grădina Cișmigiu era un loc destinat protipendadei bucureștene, iar cei care doreau să se plimbe pe aleile parcului trebuiau să respecte un regulament strict. Prin urmare, aceștia nu aveau voie să vorbească tare, să facă mizerie sau să practice activități comerciale.

Inaugurarea oficială a grădinii a avut loc în anul 1854. Câțiva ani mai târziu, primăria orașului București a decis să cumpere o parte din terenul grădinii Crețulescu, Grădina Cișmigiu fiind astfel mărită cu 15.000 de metri pătrați. De asemenea, în aceași perioadă au fost aduse lebede și pelicani. În anul 1943, în partea dinspre Bulevardul Schitu Măgureanu a fost amenajată Rotonda Scriitorilor, unde sunt expuse busturile celor mai importanți scriitori români, precum: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Alexandru Odobescu, Ioan Luca Caragiale, George Coșbuc, Ion Creangă, Vasile Alecsandri și alții. În Parcul Cișmigiu veți putea admira și Rotonda Romană. Pe una dintre aleile parcului a fost dispus un monument de marmură, ridicat în cinstea soldaților francezi căzuți în timpul Primului Război Mondial. Pe cuprinsul parcului veți descoperi un loc special numit, La Cetate, unde sunt amplasate ruinele unui lăcaș de cult construit de logofătul Văcărescu în anul 1756. Partea de nord a parcului cuprinde o minunată grădină de trandafiri, iar partea de vest este amenajată sub forma unei grădini în stil franțuzesc. Parcul Cișmigiu dispune de 3 lacuri, unul dintre ele fiind amenajat cu o insulă și un debarcader, astfel încât vă veți putea bucura de plimbări cu barca. Pe insulă este prezent și un restaurant, Monte Carlo, unde veți putea lua masa. De-a lungul numeroaselor alei ale parcului au fost plantați diferiți arbori, acești oferind o umbră mai mult decât binevenită în zilele toride de vară. Astfel, parcul este potrivit pentru relaxare, vizitatorii putându-se bucura de umbră pe băncile sale confortabile, fiind, de asemenea, un loc minunat pentru promenadă. Vasele de ceramică cu flori constituie elemente de decor deosebite, care oferă parcului unicitate și un farmec autohton. Actuala amenajare a Parcului Cișmigiu se datorează arhitectului peisagist F. Rebhun. Pe teritoriul parcului sunt prezente și câteva specii de arbori protejați de lege, precum: Platanus x acerifolia, Torreya nucifera, Cedrus atlantica și Picea excelsa inversa. Parcul Cișmigiu se adresează tuturor, indiferent de vârstă. Astfel, veți putea observa un colț al șahiștilor, potrivit pentru vizitatorii mai în vârstă, și un colț al copiilor, amenajat în jurul Lacului Crețulescu. În anul 1883, lacul a înghețat pentru prima dată, iar bucureștenii s-au bucurat astfel de un patinoar natural. Începând cu acel an, în timpul iernii, pe Lacul Cișmigiu funcționează un patinoar.
